Pe parcursul fazelor de elaborare și implementare, PAEDC-ul ajută la creșterea gradului de conștientizare asupra problematicii privind eficiența energetică și urgențele generate de schimbările climatice. Aceasta reprezintă o oportunitate de comunicare activă între cetățeni și administrațiile locale, contribuind totodată la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului de energie și creșterea gradului de producere și utilizare a energiei din surse regenerabile.

În anul 2020, Guvernul României a adoptat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 care stabilește prioritățile României în domeniul energiei și climei pentru anul 2030 și are în vedere atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050. Aceasta înseamnă că municipalitățile vor trebui in curând să adopte măsuri similare în planurile lor locale. Primele municipalități care vor adopta planurile, cunoscând deja procesul, vor beneficia de faptul că vor avea acces timpuriu la finanțări (care ulterior ar putea fi limitate).

Planurile de acțiune oferă municipalităților cadrul pentru asumarea unor obiective, prin evaluări statistice și măsurători ale consumurilor de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru diferite sectoare (clădiri și utilități municipale, rezidențiale, transport, etc.). Astfel se obține o imagine tangibilă a situației locale privind energia și riscurile legate de schimbările climatice. Un PAEDC oferă de asemenea o analiză detaliată a oportunităților din domeniul eficienței energetice și potențialului de producere a energiei din surse regenerabile, furnizând astfel o bază de lucru pentru viitoarele finanțări în domeniul energiei durabile și facilitând chiar și deciziile pe termen scurt ale municipalității. Planurile vor identifica zone cu necesar de intervenție și vor propune soluții bazate pe cazuri de bună practică.

În cazul aplicanților pentru fonduri UE, este adeseori un avantaj faptul că o municipalitate are o strategie energetică. Oportunitățile de accesare ale mai multor finanțări de la nivel european precum EU City Facility, ELENA, Jessica sau prin programele H2020 Smart City, necesită ca toți aplicanții să aibă PAEDC-uri. Se preconizează că în curând toți beneficiarii reprezentând autorități locale și vizând implementarea unor măsuri pentru creșterea eficienței energetice și adaptarea la schimbările climatice, vor avea nevoie de un instrument de planificare în domeniul energiei și climei.

Măsurile de eficiență energetică reduc consumul energetic al clădirilor. Prin utilizarea energiei din surse regenerabile potrivite specificului regional, cheltuielile generale pentru utilități pot fi reduse atât în sectorul public cât și în cel rezidențial. Existența unui SECAP face posibilă identificarea unei varietăți de soluții pentru economisirea energiei în clădiri publice, transport public și în sectorul terțiar, prin pregătirea și implementarea de proiecte de energie durabilă și consum rațional de energie.

Dacă o municipalitate își acoperă majoritatea consumului energetic propriu din surse regenerabile locale de energie, își poate crește gradul de securitate energetică și scădea dependența de importurile de energie.

Cu cât ponderea surselor regenerabile de energie din consumului total este mai mare, cu atât poluanții eliberați în atmosferă sunt mai reduși, inclusiv particule mici (precum PM2.5) cunoscute ca afectând sănătatea oamenilor. Creșterea suprafețelor cu spații verzi și lărgirea pistelor pentru biciclete va avea ca rezultat condiții mai bune de viață.

Prin aderarea la Convenția Primarilor, una dintre cele mai importante organizații legate de dezvoltarea urbană din lume, o municipalitate se angajează să reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030. Un număr de cca 50 de municipalități din România și-au stabilit strategiile climatice și vor beneficia de sprijin din partea Convenției Primarilor privind Clima și Energia.